Pentru Facturare si Gestiune recomandam Smart Bill. Incerci GRATUIT!
Intr-o lume în continuă schimbare economică, politicienii și guvernele se confruntă cu provocarea de a implementa măsuri fiscale menite să stimuleze creșterea economică, să reducă inegalitățile și să asigure bunăstarea cetățenilor. Cu toate acestea, în timp ce unele măsuri fiscale au avut efecte pozitive, există și acțiuni guvernamentale care au eșuat lamentabil în atingerea obiectivelor propuse.
Nu neaparat in ordinea impactului negativ asupra firmelor dar si asupra functiilor suport (contabilitate) , iata care consideram ca este lista:
1.Split TVA
Introducerea sistemului split TVA – optional de la 1 octombrie 2017 si obligatoriu din 01.01.2018. A fost eliminat incepand cu 1 februarie 2020 prin OUG 78/2019 ca urmare a depășirii termenului-limită de 1 august 2019, pentru compatibilizarea sistemului Split TVA (Plata defalcată a TVA) cu acquis-ul comunitar în domeniu, termen asumat față de Comisia Europeană.
Pe scurt, split TVA presupunea virarea TVA-ului intr-un cont distinct. Atunci cand se facea o plata/incasare catre o firma platitoare de TVA in sistem split TVA, TVA-ul trebuia virat intr-un cont diferit. Asta inseamna ca utilizatorii sistemului split TVA trebuiau sa isi deschida un cont de TVA care sa fie utilizat pentru incasarea si plata TVA. Contul putea fi deschis la banci sau la Trezorerie.
2.Impozit minim
Introducerea impozitul minim prin OUG 34/11.04.2009 .Masura a intrat in vigoare la 1 mai 2009 si a fost abrogata din cu 1 octombrie 2010.
3.ROI
Crearea registrului operatorilor intracomunitari prin OUG 54/23.06.2010. Acest registru a fost eliminat in 2017. Crearea acestui registru crea o obligatie birocratica suplimentara pentru contribuabili, total lipsita de necesitate.
4.D088
Introducerea declaratiei 088 “Declarație pe propria răspundere pentru evaluarea intenției și a capacității de a desfășura activități economice care implică operațiuni din sfera TVA” si a criteriilor pentru conditionarea inregistrarii in scop de TVA (O 3840/2015). Declaratia a fost eliminata incepand cu 1 februarie 2017.
Datorita criteriilor impuse, modului de completare si dificultatilor intampinate in completarea acestui formular se bloca activitatea de inregistrare in scopuri de TVA a contribuabililor si implicit continuitatea activitatii economice a acestora.
In comunicatul ANAF prin care s-a anuntat eliminarea acestui formular institutia preciza ca s-a analizatat oportunitatea eliminarii formularului (088) Declaratie pe propria raspundere pentru evaluarea intentiei si a capacitatii de a desfasura activitati economice care implica operatiuni din sfera TVA- si a decis renuntarea la acesta.
” Din analiza procedurilor referitoare la inregistrarea in scopuri de TVA s-a constatat ca, pe de o parte, contribuabilii furnizeaza o serie de informatii organelor fiscale prin formularele existente, respectiv: 010, 098 si 099 si ca, pe de alta parte, ANAF detine deja sau poate obtine prin schimbul de date cu alte institutii o serie de alte informatii care pot fi utilizate in evaluarea intentiei si capacitatii de a desfasura activitati economice.
Astfel, ANAF are in baza de date informatii cu privire la istoricul si comportamentul fiscal ale contribuabililor persoane juridice si cu privire la istoricul fiscal al persoanelor fizice care sunt administratori sau actionari/asociati, cum ar fi societatile in care au fost sau mai sunt participanti, situatia acestora, cazierul fiscal” (ANAF).
5.TVA 24%
Majorarea TVA la 24% prin OUG 58/28.06.2010. In prezent cota standard de TVA a fost redusa la 19%.
6.Taxa pe stalp
Introducerea impozitului pe constructii (numit si “taxa pe stalp”) prin OUG 102/15.11.2013. Ulterior, incepand cu 1 ianuarie 2017, s-a eliminat din Codul fiscal.
7.Part time
Impozitarea contractelor part-time la nivelul salariului minim brut aferent unei norme intregi prin OG 4/2017. Masura s-a aplicat din 01 august 2017 pana in la 1 ianuarie 2020. Revenirea la eliminarea supraimpozitarii contractelor part time a fost considerata o revenire la normalitate dupa 2 ani in care s-a suprataxat munca celor care din diverse motive nu puteau desfasura activitate cu norma intreaga.
Desi aspru criticata, suprinzator, masura a revenit in legislatia fiscala romaneasca incepand cu 1 august 2022 prin OUG 16/2022 si se aplica in continuare.
8.D394
Modificarea formei declaratiei 394 – cu o perioada de discutii aprinse, modificari si amanari in privinta inceperii – in final aprobata o forma finala cu OPANAF 2264/2016.
Speram ca prin introducerea raportarii SAF-T pentru toate categoriile de contribuabili, sa fie eliminata aceasta declaratie.
9.Bacsis
Introducerea obligativitatii declararii bacisului si intocmirea registrului de bani personali – prin OG 8/2015 in vigoare de la 28 aprilie 2015 . Masurile au fost abrogate prin Legea 186/2015 care a intrat in vigoare pe 9 iulie 2015.
Declararea bacsisului se pare ca revine periodic in planurile autoritatilor fiscale astfel ca incepand cu 1 ianuarie 2023 revine prin Legea 376/2022 privind impozitarea bacsisului.
Prin bacșiș se înțelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor livrate
sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN:
5610 – «Restaurante»
5630 – «Baruri și alte activități de servire a băuturilor».
S-a discutat despre inechitatea impozitarii bacsisului doar in aceste doua domenii HORECA, desi in realitate exista si alte domenii in care se incaseaza bacsis.
Situatia actuala
In prezent, sumele provenite din încasarea bacșișului de către salariați ca urmare a distribuirii prevăzute mai sus sunt calificate ca venituri din alte surse supuse impozitului pe venit. Impozitul pe venit datorat de salariat se reține la sursă la momentul distribuirii bacșișului de către plătitorii de venituri și se achită la bugetul de stat. Aceste sume nu pot fi reîncadrate fiscal ca venituri salariale sau asimilate salariilor.
10.Microintreprinderi
Introducerea incepand cu 01.01.2023 prin OUG 16/2022 a obligatiei pentru microintreprinderi de a avea cel putin un salariat si eliminarea din categoria microintreprinderilor a celor care obtin venituri preponderent din consultanta.
La aceasta lista am mai putea adauga doua:
1.Reactia tardiva a autoritatilor in ce priveste clarificarea unor aspecte controversate – de exemplu cea cu tichetele cadou sau reincadrarea fiscala a diurnelor.
2.Termenul extrem de lung in care companiile recupereaza sumele platite salariatilor pentru concedii medicale de la FNUASS.
3. Declaratia unica se completeaza in continuare de catre contribuabili desi ANAF are mare parte din informatiile fiscale pentru contribuabili astfel incat ar putea genera o forma autocompletata cu aceste venituri pe care le cunoaste prin raportarile pe care le fac alte institutii, astfel incat sa fluidizeze activitatea de depunere a acestei declaratii.
Citeste si :
